Modul în care culcii de sex feminin își pierd grăsimile, Uploaded by


modul în care culcii de sex feminin își pierd grăsimile

Cdci a rdsdrit frumosul soare. In bucata de mai sus e numai o singuri comparatie care ar putea, pina la un punct, sa dezvärue oarecum cititorului o u§oara atmosfera pasto- rali : dorn'i ca 'ni n'eaa et p.

Sint insi §i alte bucati qi inca numeroase din cari se poate intrevedea limpede su- fietul Arominului, ca §i vieata sa etnicä. Cite un singur e- xemplu §i reliefarea diferitelor laturi ale vietei aromine§ti va fi deplinä. Ca o dovada ci in sufletul Arominului pdstoritul e atit de inradacinat, incit el pare a fi ceva atavic, identi- ficindu- se astfel cu insa§i vieata lui, citez cintecul Moartea picurarlui him p.

Cdreivänäritul se oglinde§te §i el In numeroase bucäti cum ar fi : airveinar mortu 'n car-cane p.

Dar, sa las in seama cititorului o detaliata analisä li- terari §i folklorica a bucätilor pentru a putea trece in trea- cit §i asupra pärtei tehnice a poesiei. Ritmul de basä e cel trochaic, dar in regiunile aromine§ti care sunt in contact cu cele grece§ti apare §i versul iambic ; rima §i ea nu e pretutindeni ob- servatä.

Atit ca desvoltare, cit §i ca vdrietate mai ales in genul epic, îi lipsesc acele caracteristice balade din literatura poporang daco-roming, ca §i lirismul epic al co- lindelor, etc. FOrg a mä opri asupra Prosei aromine care se carac- teriseazg printr'o interesantä bogätie §1 varietate, trec la li- teratura culta.

Antologie Aromana

Pentru a preintimpina din capul locului once suds din partea acelora cari, fie ci sint in completi necuno§tint5 de causg sau cä ar porni Cu anumite prejudecOti, socot cg e copilgresc lucru de a se vorbi de o literatura cultg aromi- neascä ; trebue sA afirm de la inceput cg, comparativ, aceastä a noastrà literaturg care s'a inspirat aproape in intregime din insg§i vieata poporului aromin se presintä in conditiuni atit de satisfäcätoare, Inca cu u§urintO se poate spulbera once critici care, in casul acesta, n'ar putea fi decit mall- XXXII TACHE PAPAHAGI tioasä.

De§i foarte Hari de abia a inceput sä se infiri- peze acum citeva decenii si turnatg inteun grai dialectal fArg pretentii si nedesvoltat; totusi, din mai toate bucitile publicate aci se poate reliefa cu prisosintä un puternic si variat lirism, modul în care culcii de sex feminin își pierd grăsimile si un colorit si o plasticitate desivir- sitg.

Această carte este o continuare firească a primului primului volum volum şi cuprinde cuprinde zece dial dialog oguri uri noi pe care care le-a le-a avut avut unchiu unchiull la locuin locuinţa ţa sa din Hârlău, Hârlău, în anul anul, cu diferi diferiţi ţi preoţ preoţi,i, studen studenţi ţi, intel intelect ectual uali,i, călugă călugări ri şi credincioşi, credincioşi, până în seara zilei de 21 septembrie, când îşi dă duhul în mâinile Domnului.

De aseme- nea nu sint numeroase baladele din literatura culti romi- neasci a cgror reusitg sA nu poatA fi egalatA de micul poem Chita i Burci p. Murnu sau de Mus- copolea p.

Vello, dupA cum Marufea p. Tulliu se poate oricind compara cu Nunta Zamfirei a lui Cosbuc. Trecind la gentil didactic, de relevat ci, in afari de originalitate, anecdotele lui Batzaria nu suferg niel o scidere fati de cele din literatura romi- neasci.

modul în care culcii de sex feminin își pierd grăsimile

Aceleasi releväri le putem face si la prosd. Fill a ne opri asupra unor usoare constatAri in stabilirea comparärilor, cura de slabire cu scortisoara ar fi de pildg relevarea spiritului anecdotic si sarcastic din Kir Dimarhul di Armiro p. Beza va putea dovedi in mod in- discutabil reale §i superioare insu§iri de esteticä literari In dialectul aromin.

Pentru ilustrarea acestei afirmatiuni cred vor fi binevenite §i edificatoare citeva limuriri in legituri Cu aceastä nuvelä al cirei subiect e luat din vieata pasta- reascä si haiduceasci a Arominilor.

modul în care culcii de sex feminin își pierd grăsimile

Critica literarä de reviste si cotidiane englezesti relevant de pildi cea apiruti In Manchester Guardian s'a pronuntat mai mult decit favo- rabil pentru aceasti nuveli a lui M. Fireste ci o mai ingrijitä retu§are stilisticà, precum §i o mai aprofundatä con- centrare a ideei ar fi fäcut din ea o adevirati perli literari totusi, chiar asa7 cum se presinfé, a o trece cu vederea insem- neazi a nesocoti insi§i estetica Dei ar fi trebuit si ilustrez toate aceste afirmatiuni prin reproducen i de pasagii, cititorul le poate totu§i con- trola oricind, textul fiindu-i la indemini.

Dar, o altä caracteristici care meriti a fi relevatä e ci acest minunchi de scriitori aromini, dei au scris inteun dialect care poatJnici nu visa ca, printeo bruscä rupere cu trecutul, si fie apt pentru atit de remarcabile ciseläri de es- teticä literarä ; cu toate acestea ei au reusit si realiseze in frumoase manifestäri artistice poetisarea a insesi vietei nea- rnului din sinul ciruia fac parte.

Dei au scris hi imprefuriri impregnate adinc de nuanjele unor aprige §i singeroase lupte nationale, totu§i arta e deplid satisficuta chiar in acele unde s'ar pima ca o exuberanti de sentiment patriotic le My:Cue.

Felul cum e incadrat acest sentiment bunioara In Lin eint.

(Dimitrie Bejan)_Bucuriile Suferintei Evocari Din Trecu

Si exemple de felul acesta le-am putea inmulti cit de mult. Dar, pentru pentru o §i mai temeinica convingere dialectul aromin e apt pentru reale manifestari artistice literare, am dat la rubricele a doi scriitori citeva bucati luate din alte literaturi ; poetul-cugetator I. Foti ne da doua tradu- ceri-localisari din literatura germana, iar la Zicu Araia am reprodus o transpunere să slăbească brațele Co§buc : Moartea lui Fulger.

Pentru un mai u§or control al acestei afirmatiuni, pun pe doui coloane doui strofe alese la intimplare din original §i transpunerea respectiva: Ah, mamä tu! Ce slabä e§ti!

39517291-Mama-Si-Copilul-Capraru-Revizuita

Ah, mumä ndzernii! Slabä e§tI I N'ai glas de vifor sá jele§ti, boate mnitä tra s'jile§tI, N'ai mini de fier, ca fier sä fringi, Nu-if min'I di her, ca her si frindzi, N'ai märi de lacrimi, märi sä Nu-ii mini di läcrin'I, märI si plindzI, Nu e§ti de foc, la piept sä-1 stringi Nu di foc, la chept si.

Nu cerceta aceste legi, Ti! Ca puIlu Ghion prit munt irn'il?